Scene cotidiene

Vin de la tatuat. Abia aștept să ajung la birou, fantastic ce energie, ce încîntare… în fața mea, vărsat pe două scaune, un nene asudăcios și oftător, cu plasă. Troleul frînează brusc, pe lîngă Sora: un autoturism cu plăcuță de alt județ decît minunatul Cluj a oprit pe neașteptate. Futhătie dreacu, niesîmțîtu dracului, uăh mîncitie pulile! spurcă tare nenea din fața mea, ștergîndu-și fața cu furie. Mă cam uimesc, una că nu mi se părea atît de gravă fază să merite reacții de genul(nici măcar șoferul nu se ambalase în halul ăsta), doi că evident ăla din mașină nu avea cum să audă, deci corecția era din start inutilă. Trei că toleranța, că doamne în jur… mă rog, să trecem peste. Troleul trage la semafor lîngă catedrală. Nenea face trei cruci largi, cu ochii pe jumătate închiși, mulțumit de el însuși, apoi își șterge molcom fața cu batista trîntită în poală.

Ies cu Nero, zis și Isidor Loază, prin jurul blocului. Răsare pe lîngă gard o gîgîlice de fătucă – am mai văzut-o, dar nu am habar cum o cheamă și de-a cui e. Că poate să treacă la noi să mîngîie cîinele pe codiță? Că ce drăguță coadă are, pufoasă! (Dacă un palmier poate fi pufos). Confirm, vine. Începe să ciripească diverse, cum are și ea căței la țară și s-o urcat ăla mare pe ea, da el de drag, numa că știi cîi îi de mare? Uaaaai pînă aici (arată cît de sus poate ea, cam 60 centimetri). Da ce-i dau de mîncare, doar bobițe? Da, cam exclusiv boabe, că are niște kilograme în plus, tre să mai dea jos loaza. Aaah, se fandosește,  și eu trebuie să slăbesc și îi coboară colțurile gurii. Dafaq? Devin brusc atentă. Da de ce crezi asta? o întreb. Păi am burtă! și lasă ochii în jos. Zic șocată Și cît vrei tu să slăbești? Într-o vagă dilemă, răspunde mai nesigură Păi cam cinci kilograme… Mi-e tare milă de ea. Nu prea cred că ai de unde chiar cinci, e mult, nici eu nu mi-aș dori să slăbesc atîta, și unde vezi tu burtă, eu nu văd să ai deloc! (Știu că sunt și copii supraponderali, dar nu era unul dintre ei) Ba am, țîșnește, că mi-a zis și mami!  Și mă duc la sala de copii, știi ce e aia sală de copii? Este o sală la o școală unde mergem și facem sfoara și roata țiganului, vrei să vezi?… Simt brusc nevoia să pocnesc pe careva. Sunt sigură că mami a vrut doar să te necăjească. Da, arată-mi roata țiganului, eu nu știu să o fac.

 

Soundtrack: My Heart

Advertisements